Așa cum v-am obișnuit, Casa de Cultură Pontus Euxinus și Primăria orașului Năvodari îl sărbătorește și anul acesta pe marele poet național Mihai Eminescu printr-o serie de evenimente inedite.

Luni, 15 ianuarie 2017, în organizarea Casei de Cultură „Pontus Euxinus” și a Biliotecii „Pontus Euxinus” Năvodari și a Primăriei orașului Năvodari, a fost aniversată ziua împlinirii a 168 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), „Luceafărul poeziei românești”, cel mai mare poet, prozator și jurnalist român, despre care Mircea Eliade scria în anul 1985: „Cât timp va exista, undeva în lume, un singur exemplar din poeziile lui Mihai Eminescu, identitatea neamului nostru este salvată”. Ziua Națională a Culturii Române, ziua bucuriei, „piatră albă care marchează în calendar reverență în fața a ceea ce este bun, frumos și nobil”. Dorim cu toții ca Ziua Culturii Naționale să fie cu adevărat o zi a bucuriei pentru că așa cum spunea poetul, „ar fi păcat să se lepede clipa cea repede ce mi s-a dat”.

15 ianuarie, Ziua Culturii Nationale. Aniversare Mihai Eminescu 

 

Ziua de 15 ianuarie, aleasa ca Zi a Culturii Nationale, reprezinta data nasterii poetului national al romanilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ”Junimii”, spunea despre marele poet: ”Pe cat se poate omeneste prevedea, literatura poetica romana va incepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui si forma limbei nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai frumoasa infaptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toata dezvoltarea viitoare a vesmantului cugetarii romanesti.”


Camera Deputatilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de nastere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Nationale
, act normativ ce a intrunit 175 de voturi favorabile, unul impotriva si doua abtineri.

Proiectul a fost initiat de 50 de deputati si  senatori PSD si de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat aceasta initiativa. In expunerea de motive a initiatorilor se arata: ”Ziua Culturii Nationale va fi, in viziunea noastra, o zi in care nu numai celebram un mare creator, dar si o zi de reflectie asupra culturii romane, in genere, si a proiectelor culturale de interes national”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ¬ Ziua Culturii Nationale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicata in MO 831 din 13 decembrie 2010.

Exista precedente pentru aceasta sarbatoare si in alte tari europene. Astfel, in Spania, Ziua Culturii a fost aleasa in ziua mortii lui Miguel de Cervantes, iar in Portugalia, in ziua in care s-a nascut Luis de Camoes. Si autoritatile din Republica Moldova au hotarat ca ziua de nastere a lui Mihai Eminescu sa devina Ziua Culturii Nationale.

Eminescu, ”poetul nepereche a carui opera invinge timpul”

De ce a fost aleasa ziua lui Eminescu drept zi a Culturii Nationale? Poate pentru ca ”El e cel care a spus ca teiul e sfant. El e cel al carui nume nu se cade sa fie luat in desert. (…) El e cel care oricate desnadejdi ne-ar incerca ne da temeiuri ca totusi sa nu desnadajduim” (Geo Bogza). Poate pentru ca reprezinta ”omul deplin al culturii romanesti” (Constantin Noica). Poate ca niciodata nu e prea mult sa-l recitim pe poetul, prozatorul, dramaturgul, ziaristul si ganditorul Mihai Eminescu.

”Pentru a fi onesti si autentici, cand vorbim despre Eminescu, trebuie mai intai sa-l recitim. (…) Un student roman la Viena si Berlin, care stia germana si franceza, voia sa absoarba istoria religiilor, astronomie, filosofie, fizica, etnopsihologie, geopolitica, sa faca simultan metafizica si gazetarie angajata. Un suflet romantic dedat armoniei universale, dar pe care malaxorul politicianismului valah l-a spulberat intru nimicnicia firii sale. Ce lectie mai sublima si mai trista, totodata, de romanitate se poate inchipui?”, spunea criticul literar Dan C. Mihailescu, intr-un portret inedit facut lui Eminescu.

Mihai Eminescu s-a nascut la 15 ianuarie 1850, la Botosani. A fost poet, prozator, dramaturg si jurnalist, socotit de critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana. Avea o buna educatie filosofica, opera sa poetica fiind influentata de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antica, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gandire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant si de teoriile lui Hegel.

A fost odată ca-n poveşti

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărăteşti,

O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţi

Şi mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinţi

Şi luna între stele.