Începând cu anul 2015, în fiecare an, pe data de 5 noiembrie, se sărbătorește Ziua Internațională a Limbii Rromani, recunoscută de UNESCO. Această inițiativă a pornit, în anul 2008, de la parlamentarul rrom croat Veljko Kajtazi și a fost implementată la nivel internațional datorită demersurilor profesorului Marcel Courthiade.
În Romania, pe lângă Ziua Internațională a limbii rromani, se celebrează la nivel național, începând cu anul 2019, Ziua Limbii Rromani, pe data de 16 iunie a fiecărui an. Această zi marchează apariția primului dicționar rrom din România, al cărui autor este profesorul Gheorghe Sarău. Cu circa 6 milioane de vorbitori, limba rromani poate fi auzită în toată lumea, în special în sud-estul Europei.
Deși rromani este folosită în principal ca limbă orală, unii rromi scriu în rromani. Este scrisă în principal în alfabetul latin și, într-o oarecare măsură, în alfabetul grec, chirilic, arab și devanagari. Rromani a fost scrisă pentru prima dată în secolul al XVI-lea, odată cu redactarea unor liste de cuvinte de către învățații non-romani, cum ar fi Andrew Borde. De atunci, de-a lungul secolelor au apărut unele convenții ortografice, însă niciun sistem standard de ortografie.
În unele țări, precum România, Suedia sau Serbia, s-au făcut eforturi de standardizare a limbii rromani. În România, eforturile de standardizare sunt în primul rând rezultatul muncii lui Gheorghe Sarău, care a alcătuit o variantă purificată a limbii rromani, folosită acum în învățământ. Alfabetul folosit în România pentru scrierea limbii rrome este de bază latină, cu câteva caractere speciale.
Limba romani este mult mai apropiată de limba română decât vrem să credem. Fără să ne dăm seama, folosim zilnic cuvinte din limba rromani. Termeni precum mișto-rr.mișto-bine, baftă-rr.baht-noroc, diliu-rr.dilo-nebun, a hali-rr.hal-a mânca, șucar-rr.șukar-bine/frumos , a se pili-rr..piel-a bea, au intrat în argoul anumitor grupuri/categorii sociale.
Limba a jucat un rol cheie în continuitatea culturii rome, iar dansurile, portul tradițional și muzica lor au inspirat multe din ritmurile flamenco, borero sau jazz ajungând să facă carieră în toată lumea. Unii recunosc că sunt romi, dar nu vorbesc limba și sunt integrați în aceași cultură ca și majoritarii.Alții, fie se definesc prin vechile meserii ale strămoșilor, au portul specific, păstrează limba și trăiesc sub bulibașă, fie păstrează doar limba și unele coduri tradiționale. Cântecul „Gelem, gelem’’´(Am călătorit, am călătorit), compus de Jarko Jovanovic și cântat de Olivera Vuco în filmul iugoslav „Am întâlnit și țigani fericiți’’, a fost adoptat ca imn internațional al romilor, la primul Congres al Romilor din 1971.
Rromii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
Te trais but Romani Chib!
