Direcţia de Sănătate Publică Constanţa derulează în luna februarie campania cu tema: Sănătatea mintală – Depresia la adolescenți

Scopul campaniei: creșterea nivelului de informare și conștientizare a adolescenților și aparținătorilor acestora, privind problematica sănătății mintale (depresiei).

Grupul țintă ale campaniei: ADOLESCENȚII și părinții acestora

Sloganul campaniei este: „Nu lăsa depresia să-ți controleze viața! Sănătatea ta mintală contează!”

Obiectivele campaniei:

• informarea privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor  mintale (depresiei),
• conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor,
• creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării persoanelor cu  tulburări  mintale (depresie).
• Campania Promovarea Sănătății Mintale

  ·      „Nu lăsa depresia să-ți controleze viața! Sănătatea ta mintală contează!”

  ·      Februarie 2024

• Sănătatea mintală reprezintă o componentă fundamentală a sănătăţii individuale și a „stării de bine”, descriind nu numai absența bolii, ci și capacitatea unui individ de a se integra cu succes în viața familială, socială și profesională. Spre deosebire de afecțiunile somatice, identificarea și intervenția timpurie în cazul tulburărilor neuropsihice sunt mai dificile din cauza unor factori precum natura subiectivă a acuzelor și  teama stigmatizării. Tulburările mintale constituie una dintre cauzele principale ale poverii bolii și ale anilor de viață sănătoasă pierduți, afectând calitatea vieții.
• Sănătatea mintală este un lucru vital și ne afectează viața în multe feluri. Ne permite să funcționăm și să prosperăm ca indivizi, membri ai familiei și ai comunității. Ne ajută să facem față stresului și să ne adaptăm la schimbare. Ne permite să construim relații sănătoase și să ne conectăm cu alți oameni.  Ne sprijină în procesul de  învățare și ne ajută să lucrăm productiv.
• Tulburarea depresivă majoră este una dintre cele mai frecvente tulburări psihiatrice ale copilăriei și adolescenței, dar din cauza variației simptomelor privind criteriile de diagnostic, această tulburare este adesea nerecunoscută și netratată.
• Tulburarea depresivă majoră la copii şi adolescenţi este adesea subdiagnosticată, doar 50% dintre adolescenți sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă. Este o afecţiune comună, cronică, recurentă și debilitantă, care conduce la afectarea funcționării din punct de vedere educațional, profesional și social. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie.
• La nivel global, unul din șapte tineri de 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală, reprezentând 13% din povara globală a bolii la această grupă de vârstă.
• Depresia, anxietatea și tulburările de comportament sunt printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților.
• Sinuciderea este a patra cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani.
• Depresia afectează aproximativ 2,5% dintre copii și 8,3% dintre adolescenți, în regiunea europeană a OMS. De asemenea, 30% dintre adolescenți sunt estimați a avea simptome subclinice de depresie. Un raport al UNICEF din 2021 arată că aproape unul din cinci băieți europeni cu vârsta între 15 și 19 ani suferă de tulburări mintale, urmat de mai mult de 16% dintre fetele de aceeași vârstă. Nouă milioane de adolescenți din Europa (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiesc cu tulburări mintale, anxietatea și depresia reprezentând mai mult de jumătate din toate cazurile.
• În România, potrivit unui raport al UNICEF, aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani au raportat o dispoziție tristă de mai multe ori într-o săptămână, comparativ cu 13% în medie, în cele 45 de țări incluse într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Într-un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se sublinia faptul că rata suicidului în România la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.

MATERIAL DESTINAT ADOLESCENȚILOR

Campania Promovarea Sănătății Mintale

„Nu lăsa depresia să-ți controleze viața! Sănătatea ta mintală contează!”

Februarie 2024

FII ATENT LA URMĂTOAREle SEMNE:

Ø  Sentimente copleșitoare de tristețe, singurătate, izolare, lipsă de speranță, disperare sau furie,

Ø  Pierderea interesului, a plăcerii pentru activitățile favorite,

Ø  Izolare socială,

Ø  Lipsa poftei de mâncare sau poftă de mâncare crescută,

Ø  Insomnie sau tendința de a dormi mai mult ca de obicei,

Ø  Dificultăți de concentrare și energie scăzută,

Ø  Iritabilitate, reacții agresive,

Ø  Stimă de sine scăzută,

Ø  Comportamente deviante (fugă de acasă, consum de alcool, droguri, debut precoce al vieții sexuale, practicarea sexului neprotejat cu persoane cunoscute sau necunoscute),

Ø  Utilizarea excesivă a internetului și a rețelelor de socializare,

Ø  Dureri fizice care nu pot fi explicate de nicio afecțiune medicală,

Ø  Gânduri sau comportament suicidar.

Ce poți face dacă recunoști aceste SEMNE la tine sau la prieteni de-ai tăi:

• Vorbește cu cineva despre ceea ce simți! Discută sentimentele tale cu persoane în care ai încredere, prieteni apropiați, membri ai familiei.
• Caută ajutor profesional! Apelează la consilierul din școala ta! Discută cu medicul de familie! Poți beneficia de ședințe gratuite de consiliere psihologică/psihoterapie în baza unui simplu bilet de trimitere. De asemenea, există programe on-line de terapie şi monitorizare a depresiei (https://www.depreter.ro/terapia-depresiei-depreter/).
• Implică-te în activități plăcute! Chiar dacă nu simți dorința de a te implica în activități, încercarea de a face lucruri care în mod normal îți aduc bucurie poate contribui la îmbunătățirea stării tale de spirit.
• Mănâncă sănătos și practică un sport! Alimentația adecvată și activitatea fizică pot avea un impact pozitiv asupra stării de spirit și a nivelului de energie. Practicarea cu regularitate a sportului duce la creșterea în organism a nivelului de endorfine. Endorfinele sunt considerate hormonii fericirii pentru ca ameliorează stările de anxietate, tensiunea nervoasă, depresia.
• Stabilește rutine! Creează o rutină zilnică stabilă, care să includă ore regulate de somn și activități planificate. Acest lucru poate aduce o anumită structură și predictibilitate în viața ta.
• Evită izolarea socială! Încearcă să te implici în activități sociale, chiar dacă simți inițial rezistență. Menținerea unor legături sociale poate fi benefică pentru starea ta de bine.
• Ai grijă de tine! Acordă-ți timp pentru relaxare și autoîngrijire. Practicarea tehnicii de relaxare, meditația sau alte activități care te ajută să te eliberezi de stres pot fi utile.

• Gândește-te la siguranța ta! Dacă simți că gândurile tale devin periculoase sau ai tendințe suicidare, este esențial să cauți ajutor imediat. Poți suna la linia telefonică de sprijin pentru suicid, disponibilă la numărul de telefon 0800 801 200 – Platforma Antisuicid a Alianței Române de Prevenire a Suicidului, sau adresează-te unui profesionist în sănătatea mintală.
• Evită consumul de alcool și substanțe interzise! Adolescenții pot consuma alcool sau droguri pentru a-și „automedica” depresia. Din păcate, abuzul de substanțe nocive nu face decât să înrăutățească lucrurile.
• Redu timpul petrecut în fața ecranelor! Adolescenții depresivi se refugiază în mediul on-line, crezând că în acest mod, scapă de problemele lor, dar utilizarea excesivă a internetului și a rețelelor de socializare nu face decât să le sporească izolarea și să le adâncească depresia.
• Încearcă să te concentrezi pe ceea ce este pozitiv! Cultivarea unei atitudini pozitive poate contribui la dezvoltarea rezilienței, adică capacitatea de a face față și de a depăși provocările cu mai multă ușurință, dar și la o creștere a energiei și motivației.
• bucură-te pentru realizările tale, oricât de mici ar fi! experiența bucuriei în urma realizărilor noastre schimbă imediat starea de spirit, ne face să ne simțim valoroși, capabili, crescând motivația pentru atingerea altor obiective, iar această motivație poate contracara sentimentele de apatie și lipsă de interes asociate cu depresia.